O rocă extraterestră, prima dovadă de pe Pământ a unei explozii de supernova de tip Ia

Exploziile supernova de tip Ia sunt unele dintre cele mai energetice evenimente din Univers, având loc atunci când o pitică albă densă subsumează o altă stea. Acum, oamenii de știință cred că au descoperit prima dovadă pe Pământ de la o astfel de supernovă.

Ipoteza a apărut în urma studierii pietrei Hypatia, găsită în Egipt în 1996. Indicii precum compoziția chimică și structura rocii sugerează că bucățile conțin fragmente din norul de praf și gaz care a înconjurat o supernovă de tip Ia.

• Un vultur de alamă din secolul al XVIII-lea, descoperit în Polonia
• Un studiu a descoperit că păsările au trăit alături de dinozauri în Arctica

De-a lungul a miliarde de ani, acea combinație de praf și gaz ar fi căpătat o formă solidă, au spus cercetătorii, în cele din urmă formând corpul gazdă din care a provenit Hypatia, pe vremea când Sistemul Solar abia se forma.

„Într-un fel, putem spune că am prins în flagrant o explozie de supernovă Ia, pentru că atomii de gaz de la explozie au fost prinși în norul de praf înconjurător, care la rândul său a format corpul gazdă al pietrei Hypatia”, a explicat geochimistul Jan Kramers de la Universitatea din Johannesburg, Africa de Sud.

Roca nu s-a format în Sistemul Solar interior

Folosind tehnici de analiză chimică non-distructive, echipa a analizat 17 ținte diferite de pe mostra de Hypatia. Apoi, cercetătorii au pus cap la cap indicii despre originea rocii și modul în care s-a format, arată Science Alert.

Acele indicii au inclus un nivel neobișnuit de scăzut de silicon, crom și mangan, astfel sugerând că roca nu s-a format în Sistemul Solar interior. Cercetătorii au observat, de asemenea, niveluri crescute de fier, sulf, fosfor, cupru și vanadiu, obiectul fiind din nou foarte diferit de orice altceva în vecinătatea noastră cosmică.

Analizând concentrația de elemente a pietrei Hypatia, oamenii de știință au descoperit diferențe semnificative față de rocile formate în interiorul Sistemului Solar și Calea Lactee. Analizele ulterioare au exclus teoria că roca s-a format de la o gigantă roșie.

„Prima dovadă concretă de pe Pământ a unei explozii de supernova de tip Ia”

Totodată, cercetătorii au putut să arate că Hypatia nu s-a potrivit cu nimic ce ar fi putut proveni de la o supernovă de tip II (are prea mult fier în raport cu silicon și calciu), iar asta duce la posibilitatea interesantă că roca este o rămășiță de la o supernovă de tip Ia, prima găsită pe această planetă.

„Dacă această ipoteză este corectă, piatra Hypatia ar fi prima dovadă concretă de pe Pământ a unei explozii de supernova de tip Ia”, a spus Kramers.

Din câte știm până acum despre supernovele de tip Ia, acestea ar trebui să producă tipare de concentrație de elemente foarte neobișnuite în roci precum Hypatia. În urma unei cercetări detaliate, echipa nu a putut găsi o compatibilitate mai bună pentru rocă.

Din cele 15 elemente analizate în rocă, mai multe s-au potrivit cu un obiect care provine de la explozia unei pitice albe dense.

Hypatia ar fi putut moșteni elemente de la o gigantă roșie

Totuși, cazul nu a fost încă finalizat. Alte șase elemente nu se potrivesc cu modelele unei supernove de tip Ia, respectiv aluminiu, fosfor, clor, potasiu, cupru și zinc. Cu toate acestea, cercetătorii cred că ceva din trecutul supernovei ar putea explica asta.

„Având în vedere că o pitică albă este formată dintr-o gigantă roșie aflată pe moarte, Hypatia ar fi putut moșteni aceste proporții de elemente de la o gigantă roșie. Fenomenul a mai fost observat în pitice albe și în alte cercetări”, a precizat Kramers, potrivit EurekAlert.

Vor fi necesare mai multe cercetări pentru a ajunge la o concluzie, însă cert este că roca misterioasă a parcurs un drum destul de lung.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O nouă supernovă a fost identificată în bizara galaxie Roată de Car

O explozie misterioasă din urmă cu 1.000 de ani ar putea fi un tip rar de supernovă

O supernova a explodat în apropierea Pământului în urmă cu 2,5 miliarde de ani

De ce extratereștrii nu au vizitat, din câte știm, niciodată Pământul? Oamenii de știință au un răspuns îngrijorător